Cand imi intreb prietena ce sa-i aduc din concediul de vara, imi spune de fiecare data, in fiecare an “Ia-mi un pic de mare in buzunar!”. Si incerc sa cuprind cu privirea-mi toata marea ca pe-o amintire si sa ii aduc si ei acasa bucatica ceruta.

teola blog

 

 

 

 

 

 

 

 

Ma mai bucur pe langa razele soarelui, de povestea scrisa pe nisip, luata de valurile marii si aruncata pe un colt de cetate. Si fac asta, dupa ce imi aleg un outfit preferat sa colind orasul si sentimentele frumoase, toate adapostite in ganduri.

Ma imbrac din bagajul cu vise. Sunt hainele care se asaza cel mai bine in aceasta perioada, pe oricine. Accesoriile nelipsite sunt pielea arsa de soare si zambetul pana la urechi. Si cum altfel, cand in loc de sandale porti urme de nisip pe calcaie si in loc de parul indreptat cu placa, porti onduleurile razlete ce-ti ating fruntea, in urma brizei perfecte? Mi-e drag de mare…ma face sa fiu mai luptatoare, privind spre valurile ei; sa vad mai mult in perspectiva, de fiecare data cand o privesc in zare; sa fiu mai calda, cand soarele iese jucaus, de sub norii pufosi si se rusineaza, oglindindu-se in mare.

In astfel de momente cu sentimente, vrei sa crezi ca nu i-a lipsit nimic acelei zile. Doar putin luciu pe buze.

 

teolablog

Dupa atata caldura in suflet, sa ne-aruncam in valurile marii. Pana unde mai putem atinge pe varfuri.