Ne-am cunoscut in timp ce fiecare isi aranja cartile pe raft si incepea o viata noua, un an nou…universitar. Am ras si dansat mult impreuna si am petrecut multe ore comunicand.
Ne traim prietenia si acum, de la distanta, caci sunt la mijloc cativa kilometri de energie dozati pe viata de zi cu zi. Dar cu mandrie.
Rada termina in curand doctoratul, la granita dintre lingvistica si jurnalism, la Litere, UBB, este om cald si binevoitor, visator, dar pragmatic.

Imi place sa scriu despre #oamenifrumosi. Si Rada Nicoara (aka Bogdan) este acea persoana care te invata cum este sa fii si bun, si bland, dar si perspicace si perseverent. Te invata sa nu uiti de trecut, in timp ce in prezent conturezi atat de frumos viitorul. Veti mai auzi de ea si de lucrurile minunate pe care le face! Asa ca sunt bucuroasa ca de data asta le cititi chiar aici.

Intr-o lume in care se tot anunta lacune ale educatiei si invatamantului, ce te-a determinat sa ai incredere in sistem si sa te inscrii si la doctorat?

Nu as putea sa spun ca a fost o incredere in sistem, ci mai degraba in propriile-mi forte si in credinta ca cea mai frumoasa si la indemana modalitate de a evolua este cunoasterea. Nu m-a obsedat niciodata intrebare „exista viata dupa doctorat?”

A fost „dragoste la prima cercetare” si, bineinteles, o reala provocare

Acum, daca insisti sa revenim intr-un univers mai pragmatic, nu pot sa spun ca nu visez ca la un moment dat sa pot impartasi si eu, mai departe, cunostintele dobandite. Mi-ar placea, deci, fie sa scriu, fie sa devin o profa cool si iubita de studenti. Sau chiar ambele.

Cat de incarcat e programul unui doctorand?
Pentru mine a fost incarcat dintotdeauna, facand studiile in paralel cu un full-time job. Acum sunt in zona de cercetare individuala, fiind pe ultima suta de metri. Iar asta inseamna ca pot cu usurinta sa imi dozez eforturile, sa lucrez in week-end-uri sau chiar in concediile de studii. Insa, a fost o perioada in care, incercand sa impac studiile cu jobul, ziua avea 16 ore de munca, iar finalurile de saptamana si zilele de concediu erau asteptate cu nerabdare pentru a le dedica exclusiv studiului.

Pe langa doctorat, ai si un full job. Ce te atrage cel mai mult la domeniul in care activezi?
Cred ca oamenii, de la cei ce se afla la birourile din imediata mea apropiere pana la cei aflati la capat de lume cu care comunic mereu electronic.

Iar pe langa doctorat si full job, ai si o viata personala, cu sot si pasiune pentru citit. Iti mai ajunge timpul pentru toate?

Oh, da, cu sot, familie, prieteni, pasiune pentru citit, gatit si sport… Cred in prioritati, cred ca daca vrei, poti.

Ma concentrez mai putin pe fraza „nu am timp” si mai mult pe „timpul se face”

De unde iti iei energia? Din ce?

Din oamenii de langa mine, lectura, yoga si muzica.

Care sunt trei lucruri de la care nu te abati in nicio zi?
Cafeaua, iubirea si vinul rosu. Incerc, de asemenea, sa nu treaca o zi fara sa citesc… o pagina, 10, 100… depinde.

Cand ai timp sa citesti? In care moment al zilei?
Ah, oricand. Serile din timpul saptamanii de munca, diminetile de week-end, ascult carti audio la birou, atunci cand munca mi-o permite, in orice timp mort (transport in comun, sali de asteptare, etc.)

Unde iti place cel mai mult sa citesti? Si ce carti ai in top 3 momentan?
In pat, in cada sau in parc. De obicei, citesc mai multe carti in acelasi timp, incercand sa aduc laolalta mai multe domenii sau cel putin diferite stiluri. Lecturez, astfel, dupa cum ma simt, cum mi-a fost ziua. Momentan citesc un roman de Marquez pe care l-am ratat pana acum (Incredibila si trista poveste a candidei Erendira si a bunicii sale fara suflet), un roman de o autoare romanca pe care am descoperit-o recent (Daniela Zeca – Demonii vantului) si Ispita de a exista, de Eliade. Cochetez si cu o carte de nutritie si una de gatit pe care le rasfoiesc sporadic.

Ce planuri ai pentru viitorul apropiat?
Sa devin, in sfarsit doctor. Apoi mai vedem, stau multe vise la rand…