Asa putin timp pana la Craciun. Si asa multe ganduri de impachetat, asa multe idei de prins in brazi…

Anul asta, a incercat al meu sa ma convinga sa ma uit la filme de Craciun alb-negru. Si eu tot nu, nu si nu, si pace. Intr-un final, am zis: “fie! Oi castiga eu alte lupte…”
Iubesc mult Craciunul, vestea buna pe care o aduce in lume, dorinta de a crea sperante si iubire intre oameni. Insa, pana nu de mult timp, filmele preferate erau in culori si aveau luminite si brazi inalti si impodobiti…exact: frumos colorati ca-n filme.
Insa, de cand cu copilul, iubesc mai mult discretia. Sau…si mai mult. Iubesc mai mult culorile impaciuitoare, ca asa zice lumea, ca alea “crazy” de tot il zapacesc de cap in primele luni de viata.
Drept urmare, dupa ce am impodobit in casa pentru Craciun, saptamanile trecute, m-am trezit cand sa cumparam si bradul, ca nu-mi mai place. Prea multa ghirlanda, prea mult rosu, prea mult verde…prea “ho-ho-ho, am inteles!” (imi dau dreptate baietii)…:sa ne oprim”. Asadar, am schimbat din aspectul incaperii. Am impodobit un pic mai discret, am luat jos din ghirlande si am pus mai mult bine in suflet decat sclipici. Am luat jos din fundite si am pus mai multa iertare in suflet decat patos. Am luat jos din globuri si am atarnat mai multe sperante in ganduri pentru anii ce vor urma.
Si mda, anul asta, dupa cum e lesne de inteles, m-am uitat mai mult la filme de Craciun alb-negru. (Da, ma manipuleaza, asa-i? Stiam eu ca nu e “oabla” treaba. No, mi-a trebuit maritis. Ce sa faci, n-ai ce sa faci (aka csf, ncsf: Si femeia sa se “teaaaaama” de barbat. Hai, ca va place asta din Biblie, dar cam toti baietii o rupeti din context)(rade).
Si am observat ca asa, pot sa colorez eu cum simt fiecare traire. Si sa ii dau, prin rodul imaginatiei mele, culorile care imi aduc mie pace.

Sarbatorile astea, am invatat sa ma intorc la o simplitate aparte. Craciunul asta, renasc usor diferit. Imi pun altfel imaginatia la bataie. Visez altfel in culori. Imi luminez altfel sarbatorile, chiar daca am lasat culori in casa, mai discrete, mai senine.
Renasc in alb-negru cu fiecare secventa din aceasta iarna, ca intr-un film din 1940…

Si totusi, uite minunea, mi se anunta cel mai colorat Craciun de pana acum.

Photo: pinterest.com